Libertate absolută de a creea. … Chiar să ne autodistrugem!

Dacă dorinţa lui Dumnezeu este ca umanitatea să se trezească şi presupunem că acest lucru este să păstreze și să își îmbunătățească modul de viaţă, există vreo îndoială că asta se va întâmpla?

O dorinta lui Dumnezeu nu este atât de specială, dar rezultatele în universul lui Dum- nezeu apar deoarece fiinţele sensibile sunt pe deplin împuternicite să creeze ceea ce vor. În ca- zul, în care toate fiinţele din univers nu ar avea de ales, decât să facă exact ceea ce Dumnezeu le cere să facă, am fi trăit într-un univers populat de mașini. Niște roboti. Roboţi. Androizi.

Asta ar distruge întregul scop al lui Dumnezeu, care în primul rând a creat fiinţe sensi- bile, iar aceasta este modalitatea de ai permite lui Dumnezeu să se experimenteze pe sine, ca fiind ceea ce este: liber creator în propria sa experienţă. Este important să înţelegem că Dum- nezeu este atât creator cât şi a creat. Nu există separare între cele două. Este foarte clar că nu există nimic, care nu este Dumnezeu.

Dumnezeu prin urmare experimenţează actul de creaţia, nu prin a face de la sine necesar, ca toate să-i urmeze ordinele, dar experimentează exact în direcţia opusă, permiţând şi totodată responsabilizând toate creaţiile sale, pentru a crea ceea ce îşi doresc. În acest fel se demonstreze caracteristica fundamentală al întregii creeații: Libertatea.

Libertate absolută de a creea, fără limitare sau restricție de orice fel. Aceasta este puterea oferită tuturor fiintelor constiente. Este puterea dată oamenilor.

Omenirea își creează în acest moment o karma foarte grea. Iar acest lucru, oricât de paradoxal ar suna, este o mare binecuvântare; singura binecuvântare, la care, aparent, majoritatea omenirii este încă susceptibilă. Adesea, singurul rezultat este conflictul în suferință și durere, într-o disperare fără nume. Aceste experiențe, pline de amărăciune sunt atât de adânc gravate în ființa aurică încât microcosmosurile în cauză sunt „marcate”.

Iar acest lucru aduce cu sine posibilitatea colosală ca, într-o reîncarnare viitoare a microcosmosului, karma grea din sfera aurică să pregătească noua personalitate într-o modalitate complet nouă.

Adevăr ne spune nouă Dumnezeu. Dorinta mea nu este ca omenirea să fie pe deplin conștientă. Dorinţa mea este ca mereu să aveți împuternicirea de a creea și să creeați, să expri- mați şi să experimentați, orice ați vrea voi. Dacă asta înseamnă să fii conștient, este minunat. Dacă asta înseamnă să nu fii conștient, tot este bine. Nu am nici o preferinţă în această chestiune, cu excepţia faptului că aș prefera să fie îndeplinită.

Am ezitat mult să redau ce mi-a trasmis Dumnezeu, în cadrul comuniuni noastre curente: Sandule urmează o nouă Epocă de Piatră.

Am încremenit! Am întrebat, ca și-un prost: Când?

Dumnezeu: După Moartea ta!

M-am dat deștept și am spus: Omenirea s-a autodistrus de două ori până acum.

Dumnezeu: Nu, de trei ori. Renașterea omeniri va fii tot pe Pământ.

Am întrebat plin de speranță: Știu că avem Liber arbitru să ne creem o altă realitate, dacă asta vrem.

Dumnezeu: Asta este realitatea, pe care o creeați.

Atât! Dar atât de mult. … Off. Mă rog ca băiatul meu să nu trăiască în acele vremuri cumplte!

Fiecare moment din viață a fost co-creat,

pentru noi, de mulţi dintre noi,

pentru a ne putea permite nouă tuturor,

să exprimăm un aspect al divinități.

Când am conștientizat profund fiecare moment,

putem vedea că acel moment,

a fost conceput,

pentru a ne permite să ne exprimăm.

Toate provocările,

sunt un semn de putere spirituală,

și al nivelului de pregătire al sufletul,

să creeze mai departe,

și să evolueze, … chiar și mai mult.

Omenirea se confruntă cu o „spirală de autodistrugere”, avertizează ONU

1. Încalzire globală autor ALEXANDRA MANTA

Acţiunea omului asupra climei contribuie la un număr din ce în ce mai mare de dezastre la nivel mondial, a avertizat marţi ONU, care a făcut apel la stoparea acestei „spirale de autodistrugere” cu care se confruntă omenirea, informează AFP. Între 350 și 500 de dezastre la scară medie și mare au avut loc în fiecare an, în cursul ultimelor două decenii

Într-un nou raport, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre subliniază că dezastrele se multiplică rapid în întreaga lume ca urmare a schimbărilor climatice provocate de acţiunea omului şi a gestionării defectuoase a riscurilor.

Potrivit raportului, între 350 şi 500 de dezastre la scară medie şi mare au avut loc în fiecare an în cursul ultimelor două decenii. Costul acestora s-a ridicat, în medie, la aproximativ 170 de miliarde de dolari pe an în decursul ultimului deceniu.

Episoade de secetă, temperaturi extreme și inundaţii. Numărul dezastrelor este de aşteptat să crească la 560 pe an – sau 1,5 pe zi – până în 2030 (comparativ cu 400 în 2015), punând în pericol milioane de vieţi.

„Lumea trebuie să facă mai multe pentru a integra riscul de dezastru în modul nostru de a trăi, de a construi şi de a investi”, a declarat secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed, în prezentarea raportului.

Oficialul a făcut apel la comunitatea internaţională să decupleze umanitatea de la această „spirală de autodistrugere”, subliniind că „trebuie să transformăm complacerea noastră colectivă în acţiune. Împreună putem încetini ritmul dezastrelor ce pot fi prevenite”.

Raportul deplânge faptul că lumea are o percepţie greşită cu privire la riscurile asociate dezastrelor naturale şi o atribuie unei „subestimări” a riscurilor şi sentimentelor de „optimism” şi „de invincibilitate”.

Amploarea şi intensitatea dezastrelor sunt în creştere, iar numărul celor care și-au pierdut viața este mai mare

Potrivit raportului, amploarea şi intensitatea dezastrelor sunt în creştere, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa sau au fost afectate de dezastre în ultimii cinci ani fiind mai mare decât în cei cinci ani precedenţi.

Dezastrele au un impact disproporţionat asupra ţărilor în curs de dezvoltare, care pierd, în medie, 1% din PIB pe an din cauza catastrofelor, faţă de 0,1 până la 0,3% în ţările dezvoltate. Cel mai mare cost este suportat de regiunea Asia-Pacific.

Din 1980, doar 40% din pierderile cauzate de dezastre au fost asigurate, iar ratele de acoperire în ţările în curs de dezvoltare sunt adesea sub 10% – uneori chiar aproape de zero, ceea ce agravează consecinţele pe termen lung ale acestor catastrofe.

„Dezastrele pot fi evitate, însă doar dacă ţările investesc timpul şi resursele necesare pentru înţelegerea şi reducerea riscurilor”, a declarat Mami Mizutori, reprezentantă specială a secretarului general pentru reducerea riscurilor de dezastre.

„Ignorând în mod deliberat riscurile şi neintegrându-le în procesul decizional, lumea îşi finanţează propria distrugere”, a adăugat Mizutori.

2. Probabilitatea din ce în ce mai mare a unui nou război mondial.

Bolile, decalajul dintre bogați și săraci, schimbări climatice și conflictele din interiorul și între națiuni vor prezenta provocări mai mari în deceniile următoare, pandemia de Covid-19 înrăutățind deja unele dintre aceste probleme.

Este concluzia raportului „Global Trends 2040”, publicat joiat de Consiliul Naţional de Securitate al SUA (NIC), citat de Reuters.

Rivalitatea dintre China și o coaliție de state occidentale, condusă de SUA, se va intensifica cel mai probabil, alimentată de schimbări de putere militară, demografie, tehnologie și „intensificarea diviziunilor asupra modelelor de guvernare”, potrivit raportului.

Puterile regionale și actorii nestatali pot exercita o influență mai mare, din care va rezulta „un mediu geopolitic mai predispus la conflicte şi mai volatil” şi o cooperare internaţională slăbită.

Raportul realizat la fiecare patru ani de cei mai buni analiști ai serviciilor de informații americane a evaluat tendințele politice, economice, sociale și de altă natură, care probabil vor forma mediul de securitate națională în următorii 20 de ani.

„Intenția noastră este de a ajuta factorii de decizie politică și cetățenii să se pregătească pentru o serie de posibile scenarii”, au scris autorii, menționând că nu fac previziuni specifice și că au inclus contribuții de la diverse grupuri, de la studenții americani la activiști ai societăți civile africane.

Provocări precum schimbări climatice, bolile, crizele financiare și perturbări tehnologice „s-ar putea manifesta mai frecvent și mai intens, în aproape fiecare regiune și țară”, producând „tensiuni generalizate în state şi societăţi, precum şi şocuri care ar putea fi catastrofale”, se mai precizează în raport.

Pandemia de coronavirus care a ucis peste 3 milioane de oameni, a marcat cea mai mare „perturbare globală” după cel de-al Doilea Război Mondial, cu consecințe care vor dura probabil ani de zile.

COVID-19 a expus – și uneori a extins – disparități în domeniul sănătății, a crescut datoriile naționale, a accelerat naționalismul și polarizarea politică, a adâncit inegalități, a alimentat neîncrederea în guvern și a evidențiat eșecul cooperării internaționale. În același timp, încetinește – și chiar inversează – progresele în combaterea sărăciei, a bolilor și a inegalității de gen.

Raportul prevede că multe probleme cauzate de pandemie se vor intensifica până în 2040.

„Există un anumit set de tendințe pe care le-am identificat, care par să se accelereze sau să devină mai puternice din cauza pandemiei”, a spus un oficial al Consiliul Naţional de Securitate al SUA, sub protecția anonimatului.

Raportul a prezentat cinci scenarii pentru a arăta lumea în 2040.

Cel mai optimist prevede o „renaștere a democrațiilor”, în care guvernele democratice s-ar dovedi „mai capabile să încurajeze cercetarea ştiinţifică şi inovaţia tehnologică, catalizând un boom economic” ce le va permite să facă faţă tensiunilor interne şi să reziste rivalilor internaţionali.

Cel mai pesimist scenariu – „tragedie și mobilizare” – postulează modul în care COVID-19 și încălzirea globală ar putea afecta aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, provocând revolte care ucid „mii de oameni”.

3. Papa Francisc a dezvaluit păcatul, prin care planeta se va autodistruge prin supraexploatarea resurselor sale naturale, potrivit France Presse.

“Trebuie sa protejam din nou Pamantul pentru a evita sa se autodistrugă”, a declarat papa in fata Reginei Letizia a Spaniei si a unei audiente formate din reprezentanti ai Organizatiei ONU pentru alimentatie si agricultura (FAO) si ai Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), reuniti la Roma cu ocazia celei de-a doua conferinte internationale privind nutritia.

“In timp ce se vorbeste de noi drepturi, cei flamanzi se afla la coltul strazii cerand sa fie inclusi in societate si sa aiba painea de zi cu zi. Este vorba de demnitate, nu de o favoare”, a adaugat papa, care se afla in prima sa vizita la sediul FAO din Roma.

“Este corect sa se hraneasca toata lumea, dar nu toti reusesc, in timp ce surplusul si deseurile, supraconsumul si utilizarea abuziva alimentelor sunt un lucru comun”, a adaugat suveranul pontif, denuntand “speculatiile” alimentate de “dictatura profitului”.

4. Omenirea a atins un nou prag pentru autodistrugere! Ne îndreptăm spre un colaps! Publicat: Marti, 14 Mai 2019, 12:40 Actualizat Marti, 14 Mai 2019, 12:49

Rasa umană a reușit să mai depășească un nou record în cursa către colapsul ecologic. Nu putem decât să felicităm întreaga omenire!

Pentru prima dată în istoria omenirii, nu doar cea înregistrată, ci din momentul din care există oameni pe Pământ, dioxidul de carbon din atmosferă a depășit valoarea de 415 părți per milion, potrivit datelor Mauna Loa Observatory, o stație de cercetare a National Oceanic and Atmospheric Agency, citate de playtech.ro.

Depășirea acestui prag macabru a fost menționată pe Twitter de către jurnalistul Eric Holthaus, pe baza datelor înregistrate și prezentate de Institutul de Oceanografie Scripps de la Universitatea din California, San Diego.

Acestă constatare alarmantă este semnificativă și este un indiciu al modului în care umanitatea distruge mediul înconjurător și al faptului că planeta Pământ se îndreaptă către o catastrofă ecologică.

Săptămâna trecută, potrivit unui nou raport, cel puțin un milion de specii sunt expuse riscului de a dispărea de pe fața Pământului din cauza activității umane și a emisiilor de carbon, un efect secundar al dezvoltării economice.

Ps. La o discuție mai recentă cu Dumnezeu l-am întrebat când vom intra din nou în Epoca de piatră, mi-a răspuns sec. Peste 200 de ani.

Dumnezeu: prin Neale Donald Walsch, Van Rijckenborgh – Gnoza originară egipteană,

Omul simplu, și mulți, mulți alți.

Leave a comment